În cele două luni de mandat, executivul nu a luat nici o măsură pentru redresarea economiei. Activităţile sale preferate au constat în înlocuirea aparatului de stat şi încercarea de suspendare a preşedintelui ţării.
Cursul leului s-a prăbuşit ieri, sub greutatea scandalului politic din ultimele zile. Cursul de referinţă afişat de Banca Naţională a României (BNR) era de 4,47 lei/euro şi de 3,35 lei/dolar, înregistrând minime istorice, cu 0,47%, respectiv 0,55% faţă de şedinţele anterioare. Majoritatea analiştilor politici afirmă că instabilitatea politică afectează fragila economie românească, grav afectată de criză. În ultimele două luni, noul guvern a avut alte preocupări decât cele de redresare a economiei. GdS a realizat o monitorizare a actelor oficiale publicate de guvern în Monitorul Oficial (MO) - decizii ale prim-ministrului, ordonanţe de urgenţă şi hotărâri de guvern. Potrivit monitorizării, executivul a desfăşurat o bogată activitate privind numirile şi revocările de subprefecţi şi prefecţi, consilieri de stat şi personali, consuli şi inspectori guvernamentali, secretari de stat, directori şi comisari la agenţiile din subordinea guvernului etc. Să luăm câteva exemple, pe zile: 11 mai - numiri de subprefecţi şi prefecţi; 14 mai - schimbări în aparatul propriu al guvernului, schimbarea şefului de la Cadastru; 15 mai - numiri la Interne (poliţie) şi Armată; 16 mai - schimbarea secretarilor de stat de la Justiţie, numirea unor secretari de stat la Muncă, Afaceri Externe, Educaţie; 18 mai - schimbări la Finanţe, Comunicaţii, numirea unor inspectori guvernamentali, numirea lui Constantin Grăjdan la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) - ştim acum ce rol a avut el în cazul Adrian Năstase; 21 mai - numirea unor subsecretari de stat la Finanţe, Muncă, Turism, Mediu; 23 mai - numiri la Economie, Apărare, Mediu; 24 mai - înlocuiri la Economie, schimbă