A venit, a vorbit, a plecat! Dar mai întâi, l-a ascultat pe Toni Greblă citind lungul rechizitoriu al suspendării şi împiedicându-se, constant, la rostirea cuvintelor mai lungi, precum „constituţionalitate”. Singur, transpirând la o margine de bancă, în faţa unei majorităţi parlamentare ostile, autolegitimate drept „vocea poporului” după victoria în alegerile locale din 10 iunie, preşedintele Traian Băsescu lăsa impresia unui om înfrânt. Nimic mai fals! A dovedit că este pregătit de confruntare, intrând direct în campania pentru referendum printr-un discurs de zece minute, în care a concentrat temele şi direcţiile de atac din următoarele 30 de zile.

Din nenumăratele roluri pe care le-a interpretat în mandatele sale, dl Băsescu l-a ales pe acela de apărător al instituţiilor statului de drept, pentru a-l juca, de această dată, în faţa poporului. A intrat bine în pielea personajului, adresându-se „cu respect” Parlamentului pe care, altădată, îl saluta din mers şi supunându-se procedurii democratice a invalidării, în care – a subliniat el - crede şi pe care legislativul are dreptul s-o iniţieze. Apoi, a trecut, scurt, la ofensivă, arătând că USL vrea să-l înlăture pentru a-şi putea subordona instituţiile statului şi justiţia. Şi-a permis chiar, din postura de ocrotitor al acestora, să spulbere iluziile adversarilor, spunându-le, cu o familiaritate ironică: „Dragii mei, nu puteţi să întoarceţi justiţia la gradul de supunere din perioada 2000-2004!”. Reîntoarcerea la partidul-stat şi la aservirea justiţiei din vremea regimului Năstase sunt cărţile electorale pe care mizează preşedintele Băsescu. Şi, de această dată, cel identificat la originea tuturor relelor, primeşte atuuri puternice chiar de la inamici. Asaltul furibund al USL asupra instituţiilor, din ultimele săptămâni, i-a furnizat preşedintelui nu doar muniţie, ci şi posibilitatea de a-şi reface imaginea