Pentru că în spaţiul european, odată cu debutul crizei economice, a crescut numărul celor care suferă de diverse afecţiuni psihice induse de depresia şi nesiguranţa cauzată de neajunsurile materiale, europarlamentarii au propus o serie de soluţii pentru sprijinirea reţelelor de unităţi medicale care au scopul de a preveni şi trata bolile mintale.
Criza, “catalizator” pentru bolile psihice
Conform unui studiu realizat în comun de mai multe institute de prevenire a bolilor psihice din Europa şi dezbătut de Parlamentul European, criza financiară, nesiguranţa pe care o aduce aceasta şi datoriile mari pot afecta sănătatea mintală. Un indice în acest sens e şi numărul sinuciderilor care au crescut în ultima vreme, pe fondul măririi numărului celor cu afecţiuni psihice care nu au fost diagnosticate. Conform studiului dezbătut la nivelul P.E., o creştere de 1% a şomajului duce la creşterea cu 0,8% a ratei de sinucideri. În acest context, eurodeputaţii consideră că reţelele de siguranţă ce oferă protecţie nu trebuie desfiinţate în această perioadă de austeritate, indiferent de nivelul bugetelor alocate Sănătăţii de statele comunitare. “Sănătatea mintală merită o atenţie specială în timp de austeritate. De exemplu, în Grecia, rata sinuciderilor a crescut cu 40% în prima jumătate a anului 2011. Sănătatea mintală trebuie să aibă un rol important în programul U.E. pentru sănătate pe perioada 2014 - 2020“, a declarat în plenul Parlamentului eurodeputatul britanic Glenis Willmott, de la Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European.
Conform concluziilor formulate în raport de David McDaid, cercetător britanic în domeniul afecţiunilor psihice, datoriile care nu pot fi plătite cresc riscul dezvoltării unei depresii. De aceea raportul propune propune ca soluţie mai multe investiţii în serviciile soc
