Pentru că în spaţiul european, odată cu debutul crizei economice, a crescut numărul celor care suferă de diverse afecţiuni psihice induse de depresia şi nesiguranţa cauzată de neajunsurile materiale, europarlamentarii au propus o serie de soluţii pentru sprijinirea reţelelor de unităţi medicale care au scopul de a preveni şi trata bolile mintale.

Criza, “catalizator” pentru bolile psihice

Conform unui studiu realizat în comun de mai multe institute de preve­nire a bolilor psihice din Europa şi dez­bătut de Parlamentul European, criza financiară, nesiguranţa pe care o adu­ce aceasta şi datoriile mari pot afecta sănătatea mintală. Un indice în acest sens e şi numărul sinuciderilor care au crescut în ultima vreme, pe fondul mă­ririi numărului celor cu afecţiuni psihi­ce care nu au fost diagnosticate. Con­form studiului dezbătut la nivelul P.E., o creştere de 1% a şomajului duce la creşterea cu 0,8% a ratei de sinucideri. În acest context, eurodeputaţii consi­deră că reţelele de siguranţă ce oferă pro­tecţie nu trebuie desfiinţate în această perioadă de austeritate, indiferent de nivelul bugetelor alocate Sănătăţii de statele comunitare. “Sănătatea mintală merită o atenţie specială în timp de austeritate. De exemplu, în Grecia, rata sinuciderilor a crescut cu 40% în prima jumătate a anului 2011. Sănăta­tea mintală trebuie să aibă un rol im­portant în programul U.E. pentru sănă­tate pe perioada 2014 - 2020“, a decla­rat în plenul Parlamentului eurodepu­tatul britanic Glenis Willmott, de la Grupul Alianţei Progresiste a Socialiş­tilor şi Democraţilor din Parlamentul European.

Conform concluziilor formulate în raport de David McDaid, cercetător britanic în domeniul afecţiunilor psihi­ce, datoriile care nu pot fi plătite cresc riscul dezvoltării unei depresii. De ace­ea raportul propune propune ca soluţie mai multe investiţii în serviciile soc