S-ar putea crede că îmi fac reclamă. Şi nu ar fi cu totul fals. Fiindcă sînt mulţumită de rezultatele efortului depus începînd de acum patru ani. Îndemnaţi de din ce în ce mai multele arhive scoase la iveală pe Internet, de modestia informaţiilor similare din România şi de posibilitatea ca toate astea să fie de folos studenţilor şi nu numai lor, am început – cu ajutorul studenţilor – o campanie de publicare pe site-ul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ a arhivelor care sînt în custodia Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului.

DE ACELASI AUTOR Contele de Rîmnic Printre blocuri la Focşani Evanghelie Zappa şi reşedinţa lui de la Broşteni, Ialomiţa La CăiuţiŞi, dintre ele, am ales să scriu despre arhiva de relevee ale unor clădiri, adeseori monumente de arhitectură, făcute de-a lungul timpului de studenţii Şcolii de Arhitectură din Bucureşti (astăzi UAUIM). Releveul este o reprezentare în desen, în două dimensiuni, a planurilor, faţadelor, secţiunilor unei construcţii existente – cu alte cuvinte, acele piese de desen care pot face înţeles şi reconstituibil un obiect de arhitectură. Se adaugă aici şi desenul mai puţin tehnic, reprezentarea în perspectivă a clădirii. Începînd din 1903, fiecare serie de studenţi arhitecţi trebuie să facă, într-un anume moment al studenţiei, releveul unei construcţii. Releveul era şi este un mod de a învăţa arhitectură, una dintre materiile cuprinse în programa analitică a şcolilor de profil. Nu numai că ele redau imaginea unor edificii mai tîrziu modificate sau chiar dispărute, unele folosind ca bază pentru studii istorice sau pentru proiecte de restaurare. Ele mai au o calitate majoră, încă neutilizată: pot genera şi completa noi direcţii de cercetare. Două dintre ele au rezultat din această primă etapă a inventarierii, în mijlocul căreia ne aflăm.

Prima este posibilit