Parlamentul ar urma să voteze mâine suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, o procedură care a devenit mai degrabă o formalitate după ce ieri, prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul modificat legea de funcţionare a Curţii Constituţionale, luându-le judecătorilor atributul de "cenzură" a hotărârilor Legislativului, drept urmare şi pe acela de a se pronunţa, altfel decât consultativ, asupra deciziei de suspendare din funcţie a şefului statului.
Deciziile fulger de marţi de înlocuire a şefilor celor două camere parlamentare şi a Avocatului Poporului au culminat ieri cu depunerea în Parlament a cererii de suspendare din funcţie a şefului statului.
Cererea de suspendare are 17 pagini şi invocă declaraţii şi acţiuni ale lui Traian Băsescu din ultimii doi ani şi jumătate. Astăzi urmează să se dea citire în Parlament cererii de suspendare a preşedintelui la care va fi invitat, potrivit Constituţiei, şi Traian Băsescu. La precedenta suspendare, din aprilie 2007, preşedintele nu s-a prezentat la dezbaterile din Parlament, iar la referendumul organizat o lună mai târziu a fost repus în funcţie prin voinţa populară.
După suspendare, preşedintele intră în campanie electorală pentru a-şi susţine cauza. De această dată el nu va avea mult timp la dispoziţie, întrucât Guvernul intenţionează să lase, între momentul suspendării şi referendum, doar două săptămâni. Acţiunea de suspendare a fost ţinută la secret. Mai mulţi lideri ai USL, între care Viorel Hrebenciuc sau noul şef al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, negau ieri dimineaţă că ar avea ştiinţă despre un astfel de plan. Acest lucru s-a întâmplat până după orele după-amiezii, când vicepreşedintele PNL Eugen Nicolăescu a anunţat că, într-o oră, cererea de suspendare a preşedintelui va fi depusă la Parlament.
În cererea de suspendare, USL îl acuză pe şeful statului de zeci de înc
