Joi 5 iulie a fost ziua în care sala de şedinţe a Parlamentului s-a transformat într-o sală de tribunal în care liderii USL au citit textul cererii de suspendare a preşedintelui, asemenea unei prezentări a capetelor de acuzare, în timp ce şeful statului s-a apărat pledând pentru libertatea justiţiei. Traian Băsescu şi-a asumat "marea provocare" a referendumului care ar putea fi decis de rezultatul votului de astăzi din Parlament dacă cererea de suspendare obţine susţinerea a cel puţin 216 deputaţi şi senatori.

Şedinţa extraordinară de joi a Parlamentului în care a fost citită solicitarea USL de sus­pen­dare din funcţie a pre­şe­dintelui Traian Băsescu a în­ceput la ora 10.20, în prezenţa şefului de stat. Prezenţa preşedintelui în sală nu era aşteptată. În 2007 când opoziţia de atunci în frunte cu PSD a încercat suspendarea preşe­din­telui, Traian Băsescu nu a fost prezent când a fost citit textul cererii de sus­pendare. Mai mult, preşedintele a decla­rat că doreşte să participe la dez­baterea cererii de suspendare din funcţie de vineri, precizând că la şe­dinţa de joi va face o scurtă prezentare.

Şedinţa a fost condusă de pre­şe­din­tele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgo­nea, numit în funcţie în locul Ro­ber­tei Anastase de la PDL, care a anunţat că sunt prezenţi 306 parla­men­tari.

Senatorul PSD Toni Greblă a fost cel care a citit în plen propunerea de suspedare din funcţie a preşedintelui. În solicitarea privind suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu USL a sus­ţinut că preşedintele a încercat mereu în ultimii trei ani să anuleze regimul de­mocratic românesc, iar perseverenţa acestuia în a încălca Constituţia "de­mon­strează o atitudine iremediabilă", care îndreptăţeşte solicitarea de sus­pen­dare.

Iniţiatorii au invocat în document şapte motive pentru demersul lor, printre care se numără "uzurparea rolului prim-ministrului şi sub