Istoria Azerbaijanului e strâns legată de istoria prelucrării petrolului. Atât în trecut, cât şi acum, economia e susţinută aproape exclusiv din această industrie. Exporturile celei mai bogate ţări din Caucaz se bazează în proporţie de 98% pe petrol, iar economia ţării a cunoscut două boomuri ca urmare a acestor exloatări: la jumătate secolului 19 şi apoi după ’90.
În 20 septembrie 1994 a fost semnat aşa-numitul Contract al Secolului, care atrage companii străine în domeniul petrolier – valoarea estimată depăşeşte 7,4 miliarde de dolari. ASCULTAŢI VARIANTA AUDIO: Un reportaj de Ioana Haşu
Dincolo de efectele economice pozitive, Azerbaijanul suportă consecinţele unor exploatări profitabile pentru deţinătorii afacerilor şi dezastruoase pentru mediu. Despre principalele probleme de mediu din Azerbaijan am stat de vorbă cu Telman Zeynalov, preşedintele Centrului Independent pentru Prognoze Ecologice, unul dintre cei mai reputaţi activişti pentru mediu din ţară, recunoscut pe plan internaţional.
L-am întrebat pentru început dacă există preocupare pentru efectele exploatărilor asupra mediului. Cea mai mare poluare din lume
„Azerbaijanul e prima ţară producătoare de petrol din lume. Era la jumătatea secolului al XIX-lea când celebrii fraţi Nobel au fondat o companie de exploatare aici. În vremea aceea nu prea exista preocupare pentru mediu – singura grijă era profitul. Era prin 1867, se producea primul petrol, beneficiarii se gândeau la beneficii, nu la efectele pe termen lung.
Aceeaşi abordare a fost şi în timpul Uniunii Sovietice: exploatări agresive în tot mai multe zone. Rezultatul e că acum avem 35.000 de hectare de teren poluat cu petrol. E cea mai mare contaminare din lume.“ Au fost, aşadar, zeci de ani în care nimeni nu s-a gândit la bani. Ce s-a întâmplat după destrămarea URSS?
„După prăbuşirea URSS, toate aceste pr
