Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, şi-a retras sesizările abia depuse la Curtea Constituţională şi la ANI, în care denunţa incompatibilitatea judecătoarei Iulia Motoc.
Retragerea sesizărilor a apărut în contextul în care lideri europeni - socialişti şi populari- au criticat excesele puterii de la Bucureşti, care aduc atingere independenţei Justiţiei.
Imediat după ce Curtea Constituţională a decis că România este reprezentată la Consiliul European de preşedintele ţării şi că votul uninominal pur este neconstituţional, liderii USL au acuzat Curtea de partizanat în favoarea lui Traian Băsescu. Atunci, premierul Victor Ponta a declarat că nu va ţine cont de decizia judecătorilor constituţionali şi chiar s-a dus la summitul de la Bruxelles în locul lui Traian Băsescu. Tot atunci, Titus Corlăţean, într-o emisiune TV, i-a acuzat de incompatibilitate pe preşedintele CCR Augustin Zegrea şi pe judecătoarea Iulia Motoc. Sesizările trimise atât la Curtea Constituţională, cât şi la Agenţia Naţională de Integritate au vizat-o însă doar pe Iulia Motoc, probabil pentru că n-au avut ce invoca in cazul preşedintelui Zegrean.
În sesizările sale, Titus Corlăţean a arătat că, în afară de funcţia de judecător constituţional, Iulia Motoc mai este expert în cadrul Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului de Administraţie al Agenţiei pentru Drepturile Fundamentale ale Uniunii Europene şi membru al Comitetului Consultativ al Convenţiei-cadru privind Protecţia Minorităţilor Naţionale.
De asemenea, ministrul mai susţinea că, în conformitate cu regulamentele organizaţiilor internaţionale menţionate, membrii organismelor menţionate sunt beneficiari ai unor drepturi băneşti (diurnă, cheltuieli de deplasare), după cum urmează: activitatea în sistem ONU - 400-450 USD pentru fiecare zi de participare; Consiliul de Administraţie al Agenţiei Dre