Mai concepe astăzi cineva viaţa fără film? Realitatea, care, de multe ori, bate filmul, ne demonstrează că nu… Se împlinesc, anul acesta, aproape 117 ani de la prima proiecţie cinematografică publică a unui film, cu aparatul fraţilor Lumičre… Ziua de 28 decembrie 1895 marca, la Paris, un eveniment care avea să schimbe viaţa oamenilor şi, cu trecerea timpului, să pună bazele unei industrii colosale. Se năştea atunci cea de-a şaptea artă, arta cinematografică, al cărei promotor a fost Louis Lumičre. De atunci, publicul cinefil a atins proporţii planetare. Publicistul, dramaturgul şi reputatul critic de film Ecaterina Oproiu definea foarte bine … "mrejele" celei de-a şaptea arte: "Când oamenii n-au mai avut curajul să creadă în viaţa de jos, când n-au mai avut candoarea să creadă în viaţa de sus, au început să creadă în viaţa ca-n filme. Starul a fost întruchiparea unui eden intermediar, unde Eva poartă bikini, merii cresc în piscine, iar şarpele îşi petrece vacanţa pe un iaht personal. Bine sau rău - aşa a fost. Pentru o bună parte a lumii, filmul a fost într-adevăr o uzină care produce vise, conserve de vise. La început, vise sepia. Pe urmă technicolore, iar spre dimineaţă, înainte de ora trezirii - coşmaruri...".
"Cinema în aer liber" vine cu producţii internaţionale şi româneşti
Ei bine, peste tot în lume, publicul cinefil îşi doreşte mai mult de la a şaptea artă, care a reuşit să dea dependenţă: peste tot în lume, oamenii au nevoie de film, fiindcă filmele sunt despre ei, despre fericirea, bucuria, neputinţa sau dramele lor. Şi despre toate laolaltă. În întâmpinarea dorinţei cinefililor de a vedea filme bune, de a vedea "lumea prin film", şi nu numai în intimitatea casei lor, sau în sălile de cinema, ci şi în piaţa publică - ceea ce presupune o altfel de receptare, de trăire şi de emoţie - "Caravana Metropolis" aduce în România "filmul în