Cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale au analizat propunerea de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, înaintată de parlamentarii USL, însă au evitat să dea un răspuns clar, dacă actul are un aviz negativ sau favorabil din punct de vedere constituţional.

În decizia din 2007, privind suspendarea lui Traian Băsescu, judecătorii Curţii ajungeau la o concluzie clară, chiar dacă nu spuneau că avizul este negativ sau favorabil: propunerea "se referă la acte şi fapte de încălcare a Constituţiei, săvârşite în exerciţiul mandatului, care, însă, prin conţinutul şi consecinţele lor, nu pot fi calificate drept grave, de natură să determine suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin. (1) din Constituţie.

Citeşte aici decizia din 2007 a Curţii Constituţionale

Cu toate acestea, în 2012 judecătorii au analizat punct cu punct acuzaţiile aduse lui Traian Băsescu şi au respins cinci din cele 7 capete de acuzare depuse de USL în propunerea de suspendare, fără a trage şi o concluzie.

Judecătorii au dat dreptate USL doar în ce priveşte două acuzaţii împotriva lui Băsescu: faptul că acesta "a uzurpat rolul Prim-ministrului şi s-a substituit în atribuţiile constituţionale ale Guvernului" şi faptul că "Preşedintele a încălcat sistematic principiul neapartenenţei politice a persoanei care ocupă funcţia prezidenţială şi a abandonat rolul constituţional de mediator în stat şi în societate".

Astfel, arată judecătorii, "faptul că Preşedintele României, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul şi atribuţiile primului ministru". Concluzia magistraţilor este că atitudinea lui Traian Băsescu nu se încadrează la "opinii şi opţiuni p