Dejecţiile din canalizarea Craiovei ar putea fi folosite ca îngrăşământ în agricultură. Acestea intră în Staţia de Epurare de la Făcăi odată cu apele reziduale, rezultând în urma procesului de epurare sub formă de nămol. În prezent, 80 de tone de nămol sunt stocate la Staţia de Epurare de la Făcăi în aşteptarea fermierilor doljeni, interesaţi să-l folosească. „În staţie avem, după aproximativ un an de activitate, 80 de tone de nămol. Sunt persoane interesate de folosirea acestuia ca îngrăşământ. Au venit şi s-au interesat agricultori care au terenuri agricole în Melineşti, Cârcea. Poate fi folosit foarte bine ca îngrăşământ natural. Şi noi am observat că acolo unde este astfel de nămol, plantele sunt mult mai viguroase. Acest nămol păstrează umiditatea o perioadă mai mare de timp“, a explicat Dumitru Dochia, şef Staţie de Epurare Făcăi. În prezent, în ţară, singurul judeţ în care se foloseşte nămolul rezultat în urma epurării apelor uzate este Arad.
Atragerea fermierilor
În Dolj, se lucrează la un proiect de conştientizare a fermierilor pentru folosirea nămolului pe terenurile agricole.
„Compania de Apă «Oltenia» SA (CAO) a elaborat împreună cu consultantul pe fonduri de coeziune strategia privind valorificarea şi eliminarea nămolului rezultat de la staţiile de epurare de la Făcăi, Calafat, dar şi cele ce urmează să se construiască în Bechet, Filiaşi, Rast, Cerăt. În acest sens, a fost elaborat un plan de acţiune cu rezolvare pe termen scurt şi mediu. Acest plan cuprinde o serie de activităţi la care vor participa următoarele instituţii: Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Locală, Administraţia Judeţeană. Printre metodele de eliminare a nămolului s-a constatat că utilizarea în agricultură ca îngrăşământ natural este cea mai puţin costisitoare. Studiul naţional efectuat cu privire la Strategia nămolului a
