Să reluăm de unde am rămas săptămâna trecută - „Convingerea lui Ponta că va putea duce povara unui verdict necruţător de furt intelectual fără să-şi dea demisia arată că a pierdut deja contactul cu realitatea. Nu-i mai rămâne decât să-l suspende pe Traian Băsescu". Şi l-au suspendat. Doar că această mişcare vine, la rândul ei, cu un preţ. Pentru România, dar şi pentru USL.
Aproape în oricare moment dintre mai 2010, când preşedintele a anunţat tăierea salariilor şi a ajutoarelor sociale, şi până acum o lună, un referendum pentru revocarea din funcţie a lui Traian Băsescu s-ar fi soldat cu un vot copleşitor împotriva sa. Astăzi, situaţia este diferită. Suspendarea sa vine la capătul unei perioade în care USL a dat statului de drept lovituri mult mai grave decât cele pe care i le impută preşedintelui.
De câteva săptămâni bune, noua putere, presupusa victimă, se poartă ca un agresor fără scrupule, în timp ce presupusul agresor arată din ce în ce mai mult a victimă. Această intempestivă inversare de roluri nu va rămâne fără impact asupra rezultatului referendumului.
Înlăturarea pripită a preşedintelui de către o coaliţie al cărei premier tocmai a fost dovedit că a plagiat va semnala chiar şi celor fără simpatii politice bine demarcate că suspendarea este mai degrabă o răzbunare. Adică nu are o motivaţie legală, obiectivă, ci una partinică - dorinţa de a-l pedepsi rapid pe cel ce a urmărit să le debarce unul dintre lideri şi care în mod cert va mai încerca şi în viitor.
Faptul că Ponta şi Antonescu s-au chinuit din răsputeri să ne convingă, după apariţia acuzelor de plagiat în două prestigioase publicaţii străine, că întreaga poveste este o uneltire a preşedintelui se întoarce împotriva lor.
Au fost într-atât de convingători încât, chiar dacă a fost, chiar dacă nu a fost aşa, majoritatea i-a crezut. Dar această majoritate care se regăseşte
