Iulie 1980. Ronald Reagan, fost actor şi fost guvernator de California, era desemnat drept candidat republican la funcţia de preşedinte al Statelor Unite, la Convenţia din Detroit, Michigan. Politicianul, pe atunci în vîrstă de 69 de ani, avea să preia fotoliul din Biroul oval de la Casa Albă de la Jimmy Carter, după ce-l va fi învins în toamnă pe adversarul democrat. Carter ieşea şifonat de pe scena politică, în parte şi din cauza crizei ostaticilor din Iran. 52 de americani au fost ţinuţi prizonieri timp de 444 de zile, în perioada noiembrie 1979 – ianuarie 1981, după ce un grup de studenţi şi militanţi islamişti a luat cu asalt ambasada americană din Teheran. Îşi afirmau în acest mod sprijinul pentru revoluţia islamică din Iran.

În această lună, unul dintre prizonieri, vice-consulul Richard Ivan Queen, era eliberat, deoarece starea sănătăţii începuse să i se deterioreze. Diagnosticat greşit cu afecţiuni la coloana vertebrală, acesta suferea de fapt de scleroză în plăci, aşa cum s-a dovedit ulterior.

Dacă în Peru se încheiau 11 ani de dictatură militară, în Bolivia era instaurat un regim asemănător, după lovitura de stat a generalului Luis Garcia Meza Tejada. Inspirat de exemplul chilian al lui Augusto Pinochet, Meza a interzis partidele politice, i-a trimis în exil pe liderii opoziţiei, a început hărţuirea sindicatelor şi a pus căluş presei. Deşi scurtă, perioada dictaturii lui Meza a fost la fel de brutală ca aceea a lui Hugo Banzer (1971-78). Traficul de droguri a dus la izolarea completă a regimului din La Paz. Fără ajutorul noului preşedinte american, Ronald Reagan, Meza a fost obligat să-şi dea demisia din fruntea statului în august 1981. Plecat din ţară, dictatorul a fost extrădat din Brazilia şi condamnat la 30 de ani de temniţă. El îşi execută în prezent sentinţa, în aceeaşi închisoare unde şi-a ţinut pe vremuri adversarii politici.

Pap