Măicuţa Sanda povesteşte cum şi-a pierdut copilul şi cum l-a întâlnit pe marele duhovnic Arsenie Boca.

Am întâlnit-o pe sora Sanda în piaţa de legume şi zarzavaturi din Hunedoara. Sunt ani buni de când, între tarabele gemând de cartofi, dovlecei, ceapă şi o mulţime de alte asemenea bucate, maica Sanda stă şi ea statornică, cu taraba ei, care te îmbie cuminte şi semeaţă cu cărţile părintelui Arsenie Boca, suveniruri religioase, cărţi de rugăciune, acatiste, paraclise, mir, metanii etc. O tarabă-altar.

În căutarea părintelui Arsenie

Şi ea, ca mulţi alţii care s-au apropiat de Hristos, l-a cunoscut pe părintele Arsenie Boca, de la care a aflat linişte şi puterea de a merge mai departe.

În miezul celei mai fragede tinereţi, singurul ei fiu, Dorel, intră într-un cerc extrem de vicios, din care nu va mai putea ieşi. Maica Sanda, între lacrimi şi suspine, istoriseşte detalii cumplite. O poveste cu farmece, vrăjitori şi vrăjitorii, cu diavolul luptând cu extremă perfidie spre a-l prinde în mrejele sale şi a-i distruge familia.

Aflată în pragul disperării, sora Sanda încearcă soluţii de neimaginat: "Eu umblam la Biserică, pentru că voiam să îl salvez pe Dorel, făceam orice pentru asta. De aceea am ajuns şi pe la vrăjitori, şi am fost şi la femeia care vorbeşte cu morţii, în Oltenia. Eram în stare să fac orice, să mă vând vrăjmaşului, numai să îl scap pe Dorel! Ştiam că trăieşte cu farmece. A vândut maşina, a făcut închisoare...".

În acea vreme, îl întâlneşte pe părintele Arsenie Boca, iar această întâlnire îi va rămâne una din minunile cele mai vii pe care le-a trăit vreodată: "Am fost la părintele Arsenie împreună cu încă cineva. L-am căutat la Cernica, apoi la Drăgănescu, după care ne-a făcut cineva legătura cu el, la Sinaia. Cunoşteam un croitor la care am făcut două rânduri de veşminte pentru Mănăstirea F