Poate că stilul lui Crin Antonescu va fi diferit de cel al lui Traian Băsescu, dar tot un preşedinte-jucător va fi şi acesta. La Cotroceni, Antonescu nu va fi nici chiulangiu şi nici repetent, aşa cum a fost în situaţii cu o miză mult mai mică pentru el. După ce Băsescu a fixat atît de sus ştacheta implicării preşedintelui în proiectul modernizării României, numai naivii pot crede că Antonescu se va mulţumi cu un rol decorativ, de mediator, moderator etc etc, după ce pînă şi măruntele şi ştersele moderatoare ale televiziunilor au devenit, de ani buni, jucătoare înverşunate, cu ochii injectaţi şi cu jugularele stînd să le pleznească de patima jocului politic.

Sigur, Antonescu nu are energia şi tenacitatea lui Băsescu şi nici experienţa lui organizatorică. Dar are un trecut politic mai puţin tulbure, deci o imagine mai bună. Poate că este numai o impresie a mea, dar cred că PNL are, dintre toate partidele, oamenii cei mai de calitate în teritoriu, ceea ce se răsfrînge pozitiv şi asupra imaginii liderului Crin Antonescu. În plus, întreaga istorie a PNL este una cu mult mai onorabilă decît a oricăreia dintre aripile FSN-ului, ceea ce e un alt avantaj de imagine pentru Antonescu. De asemenea, Antonescu e, ca şi Băsescu, un vorbitor foarte convingător, ceea ce constituie cel mai important atu al unui jucător, în condiţiile în care Constituţia îi oferă şefului statului doar nişte prerogative reduse, astfel încît un preşedinte-jucător nu e decît un preşedinte-vorbitor.

Adevăratul continuator al lui Băsescu va fi Antonescu, nu MRU, aşa cum crede preşedintele suspendat. Fostul membru al CC al UTC pare să nu fie decît un Adrian Năstase al II-lea, om care nu poate să parvină în politică decît numit, nu şi ales, indiferent cîte resurse s-ar mobiliza pentru o iluzorie alegere a lui.

Pînă acum, Antonescu a jucat bine, atît în discursurile publice cît şi în culis