Cancelariile occidentale continuă să-şi exprime îngrijorarea în legătură cu echilibrul democratic şi slăbirea instituţiilor independente din România.
De la mineriada din 13-15 inunie 1990, luările de poziţie ale unor cancelarii şi politicieni europeni faţă de degradarea democraţiei în România nu au fost niciodată mai vehemente decât acum. Criticile au început odată cu primele măsuri de acaparare a instituţiilor statului, cu scopul suspendării preşedintelui Traian Băsescu.
„Adevărul" vă prezintă cronologia reacţiilor prin care lumea occidentală şi-a exprimat dezacordul faţă de ceea ce se întâmplă în România.
3 iulie. Viviane Reding (foto) este primul oficial al Comisiei Europene care a reacţionat la intenţiile Guvernului Ponta de a face modificări în privinţa Curţii Constituţionale. Comisarul pentru Justiţie, luxemburgheza Viviane Reding (cu orientare de centru-dreapta), a scris două postări pe Twitter. „Sunt foarte îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României. Pentru mine, un sistem judiciar funcţional şi independent este o precondiţie pentru respect reciproc în Spaţiul european de Justiţie", scria Reding.
4 iulie. Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti, declara că, în cazul în care suspendarea preşedintelui Traian Băsescu se face într-un mod ce ar putea fi considerat „manipulator sau prin încălcarea Constituţiei, acest lucru ar putea avea un efect foarte serios asupra felului în care România este percepută pe plan internaţional". Câteva ore mai târziu, la recepţia dată cu ocazia Zilei Independenţei, ambasadorul mai sublinia: „Naţiunile care eşuează sunt cele ale căror instituţii sunt slabe sau manipulate, cele în care statul de drept este banalizat. În cazul României, trăinicia acestor instituţii va decide dacă prosperaţi şi dacă fiii voştri vor hotărî să trăiască aici".
4 iulie. S