Antropologii şi biochimiştii înaintează o ipoteză uluitoare despre apariția rasei umane. Ei cred că spartul semințelor - o activitate preferată de români în timpul liber, conform ultimelor statistici - a făcut ca maimuțele să devină ființe inteligente şi să se transforme, încet-încet, în oameni. Antropologii şi biochimiştii înaintează o ipoteză uluitoare despre apariția rasei umane. Ei cred că spartul semințelor - o activitate preferată de români în timpul liber, conform ultimelor statistici - a făcut ca maimuțele să devină ființe inteligente şi să se transforme, încet-încet, în oameni.
Cea mai spinoasă problemă a evoluționismului - teoria opusă creaționismului, care consideră ființa umană drept o realizare directă a divinității - este: ce a transformat maimuța în om? Iar singura explicație plauzibilă a fost modul de alimentație. Până recent, s-a susținut că diversificarea, la modul general, a atras după sine această evoluție, însă acum specialiştii merg mai departe şi indică exact ce anume a dus la apariția rasei umane: semințele! O ipoteză uluitoare, dar plauzibilă, deoarece chimia alimentară modernă a arătat că inteligența este stimulată în special de oleaginoase - semințe de floarea soarelui, alune, nuci, fistic, migdale.
“Este foarte probabil ca strămoşul omului să se fi desprins de regnul animal datorită alimentației, în special a alimentelor vegetale oleaginoase. Există o experiență îndelungată a omenirii care arată că micuţii cresc mai sănătoşi şi mai inteligenți dacă sunt hrăniți cu semințe. E o hrană esențială”, ne-a spus biochimistul Gheorghe Mencinicopschi.
O altă teorie îndelung discutată în ultima vreme de oamenii de ştiință este cea conform căreia primul hominid nu a apărut în Africa, ci în Europa, aşadar, nu ne tragem toți dintr-un strămoş african comun, ci am evoluat din strămoşi diferiți. La originea noii orientări paleontologice stau
