Miniştrii de finanţe din zona euro se întâlnesc astăzi pentru a petici plasa de siguranţă ţesută de şefii de state şi de guverne din UE în urmă cu două săptămâni şi care, deşi a fost văzută iniţial ca un pas important în lupta cu criza, a dezamăgit ulterior prin lipsa de detalii. Drept urmare, costurile de finanţare ale Spaniei au atins la sfârşitul săptămânii trecute din nou cote de alertă, antrenându-le în urcare pe cele ale Italiei.
Liderii UE au stabilit în cel mai recent summit anticriză înfiinţarea unui mecanism paneuropean de supraveghere bancară - primul pas în formarea unei uniuni bancare în UE şi folosirea fondurilor de bailout ale zonei euro pentru salvarea directă a băncilor şi pentru cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, însă aceste măsuri au nevoie de timp pentru a fi puse în aplicare. De timp va avea nevoie şi planul de salvare a băncilor spaniole, pentru care Madridul a cerut un ajutor de până la 100 miliarde euro, un bailout pentru Cipru şi scoaterea Greciei din criză. Iar Spania este în criză de timp.
"A venit timpul să trecem de la cuvinte la fapte. Europa trebuie să îndeplinească pe cât de curând posibil acordurile la care liderii ei au ajuns la Bruxelles. Miza este chiar proiectul european", a atenţionat premierul spaniol Mariano Rajoy, citat de Bloomberg. Randamentele obligaţiunilor spaniole cu scadenţa la zece ani au depăşit din nou vineri pragul de 7%, nivel la care Grecia, Irlanda şi Portugalia au fost forţate să ceară ajutor internaţional. Rajoy a avertizat că ţara sa nu-şi mai poate finanţa deficitul bugetar în actualele condiţii. Randamentele Italiei au sărit vineri de 6%.
Italia, presată de pieţe şi recesiune
Italia are în faţă perspectiva unei recesiuni adânci şi prelungite, iar premierul Mario Monti riscă "să intre într-o luptă epuizantă pentru recâştigarea încrederii pieţelor financiare", ap
