Impozitul pe clădiri pentru firmele din Craiova este cu 40% mai mare decât în Cluj, un oraş recunoscut pentru politica de atragere a investitorilor. CL Craiova nu are o schemă de ajutor de stat privind scutirea investitorilor de plata impozitului pe teren şi clădiri. Cu 8,8 milioane euro/an, impozitul pe clădiri reprezintă 35,5% din veniturile acumulate ca taxe şi impozite locale.

Primăria Craiova are pârghiile necesare atragerii de investitori în oraş. Unul dintre instrumentele la care poate apela este reducerea nivelului impozitului pe clădiri pentru persoanele juridice, aflat la ora actuală la nivelul maxim permis de lege. Potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art. 253), în cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50% inclusiv. În Craiova, nivelul aplicat pentru 2012 este de 1,5% din valoarea de evaluare a clădirii. În condiţiile unei nevoi crescute de finanţare a investiţiilor publice, şi alte oraşe din ţară au stabilit nivelul maxim de impozitare pentru firme: Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu. În Cluj-Napoca, spre exemplu, autorităţile locale au optat pentru o reducere a impozitării, pentru a încuraja investiţiile. Cota de impozitare este aici de doar 0,9%. Direcţia de Impozite şi Taxe (DIT) din cadrul Primăriei Craiova obţine o mare parte a veniturilor din această taxă pe clădiri, spun reprezentanţii municipalităţii. Spre exemplu, în 2011, veniturile DIT au fost de 112 milioane de lei (24,8 milioane de euro), din care impozitul pe clădiri a reprezentat aproximativ 40 de milioane de lei (8,8 milioane de euro), adică 35,5%. Cei mai mari contribuabili, care achită la timp impozitul pe terenuri şi clădiri, sunt Ford SA, Po