Sa ne punem centurile de siguranta, incepe dementa! Dupa un week-end de regrupare si regasire a suflului intrerupt de saptamana halucinanta incheiata cu suspendarea presedintelui, de astazi Romania ia in piept campania pentru referendum.

Si nu numai. Pentru ca, in pofida eforturilor disperate ale USL, CCR nu a fost complet scoasa din joc, dupa cum dorea Crin Antonescu, ci doar antagonizata la culme. Iar in mana judecatorilor mai sunt decizii esentiale care pot schimba cu totul cursul lucrurilor.

Si ma refer nu numai la decizia in privinta revocarii lui Vasile Blaga, ci si in privinta constitutionalitatii amputarii propriilor atributii si in privinta legii referendumului aplicabila pe 29 iulie. Suntem acum la mijlocul unui plan care in linii mari a functionat ca uns, insa ar putea fi aruncat in aer de singurul punct ratat.

Planul si circumstantele lui sunt de-acum evidente. La instalarea Guvernului Ponta, suspendarea presedintelui nu era foarte sigura pentru ca USL era divizata in aceasta privinta. Pe de-o parte, PSD nu avea inca prezidentiabil propriu si niciun interes sa puna toate cartile de pe acum in mana lui Crin Antoenscu. In plus, anularea singurului oponent de calibru inseamna sa nu mai ai pe cine sa dai vina si sa fii nevoit sa-ti asumi integral rapunderea guvernarii. De cealalta parte, Crin Antonescu si Dan Voiculescu nu aveau alt gand decat suspendarea, tocmai pentru a nu da timp PSD sa-si lanseze propriul prezidentiabil, nu prea greu de ghicit daca nu uitam atent spre primaria Capitalei.

Ca dovada a indeciziei, de ce sa se fi apucat Guvernul Ponta sa jumuleasca administratia prezidentiala de prerogative si institutii subordonate, daca avea de gand sa-i schimbe titularul? De ce sa-si fi asumat, spre exemplu, imensul scandal ICR daca intr-o luna avea de gand sa puna institutul cu tot cu Horia Roman Patapievici