Deşi românii plătesc dublu energia electrică faţă de francezi, raportat la puterea de cumpărare, România va fi supusă pe termen scurt, mediu şi lung, unui calendar de scumpiri ale preţului energiei electrice şi gazelor. Acestea vor avea un efect vizibil asupra indicelui inflaţiei şi a puterii de cumpărare.
Un calendar generator de frisoane
În valul războaielor politice, o ştire economică cu destul de mult impact asupra românilor a trecut aproape neobservată: din această lună preţurile energiei electrice pentru toate categoriile de consumatori cresc în medie cu 5%. Scumpire motivată prin nevoia de ajustare a costurilor de producţie, transport şi distribuţie cu rata inflaţiei şi respectarea angajamentelor asumate faţă de F.M.I.
Ca de obicei, acest gen de scumpire este de natură să aducă un val de creşteri de preţuri, justificate sau nu, în toate sectoarele economice, pe motiv că nimic nu se produce fără curent. Din păcate, acesta este doar începutul dintr-un lung calendar al scumpirilor în sectorul energetic. Astfel, preţul gazelor pentru populaţie va creşte cu 10% atât anul viitor cât şi în 2014, pentru ca în intervalul 2015 - 2018 să urce cu 12% anual, prin ajustări trimestriale, conform calendarului de eliminare a tarifelor reglementate, iar liberalizarea pieţei de energie va începe în septembrie, cu clienţii industriali.
La gaze, prima scumpire, de 8%, urmează să fie efectuată pe 1 iulie 2013, iar a doua, de 2%, în octombrie 2013. În 2014 preţurile vor urca în patru trepte de 2 - 3% fiecare, pentru ca din 2015 creşterile să fie uşor mai mari, de 2 - 4%. Majorările vor fi operate în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie, şi vor continua cu aceeaşi frecvenţă până la finele anului 2018. În 2016 şi 2018 fiecare scumpire va fi de 3%, iar în 2015 şi 2017 de 2 - 4%, respectiv de 2 - 5%, dar pe ansamblul fiecăr
