Preşedintele Ciprului, Demetris Christofias (foto), a solicitat vineri un împrumut de 5 miliarde euro Rusiei, după ce, iniţial, ceruse asistenţa Uniunii Europene. Cipru este cunoscut drept poarta de intrare a companiilor ruseşti în Europa.

În mod normal, firmele străine care vor să intre pe piaţa europeană sunt verificate la sânge pentru a se vedea dacă practica lor se conformează standardelor europene în materie de orice, de la modul în care se ţine balanţa contabilă, pentru a se evita evaziunea fiscală, până la personalul angajat, pentru a se împiedica munca la negru. Nu şi în Cipru, unde s-a creat un paradis fiscal în care toţi oamenii de afaceri controversaţi, de la miliardarii ruşi la Sorin Ovidiu Vîntu şi Dan Voiculescu, îşi înregistrează firmele. Astăzi, Cipru cere ajutor financiar... din Rusia.

Cipru a fost al şaselea stat - după Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia - care a cerut sprijinul Uniunii Europene pentru a ieşi din criză. Cipru, o naţiune de aproximativ 800.000 de locuitori, n-ar fi trebuit, teoretic, să aibă probleme în criza datoriilor suverane. Fostă colonie britanică, cu un sistem financiar puternic şi cu o politică relaxată de admitere a investitorilor străini, Cipru şi-a creat reputaţia de paradis fiscal în care oricine, de la interlopul rus la interlopul român, poate înregistra o companie off-shore. Mai mult, deşi insula este împărţită între zona grecească şi cea ocupată de Turcia, relaţiile economice sunt înfloritoare. Cipru, prin poziţia sa strategică, cu un picior în Uniunea Europeană şi cu celălalt în Orientul Mijlociu, părea în cea mai bună poziţie să prospere chiar şi în condiţii de criză.

În pofida acestei politici laxe şi în pofida banilor care ar trebui să curgă în şi prin mica insulă a Afroditei, ceva a mers aproape incredibil de greşit. Cipru a solicitat încă de acum două săptămâni fonduri