Florin Segărceanu şi George Cosac, specialişti în jocul de dublu, analizează finala. Ei cred că românul a ratat şansa carierei.

Horia Tecău (dreapta) și Robert Lindstedt au fost departe de minge în setul decisiv

Sursa: REUTERS

Horia Tecău (27 de ani), cel mai titrat jucător român de tenis al momentului şi cel care va purta drapelul ţării noastre la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra, a ratat sâmbătă şansa carierei, pierzând finala de la Wimbledon (a treia consecutivă).

Dacă în celelalte două finale, el şi partenerul lui, suedezul Robert Lindstedt, au pornit cu şansa a doua, acum, situaţia le era favorabilă.

Regretul este cu atât mai mare cu cât Tecău şi Lindstedt (35 de ani) şi-au făcut treaba perfect până în finală, iar când să culeagă laurii, s-au împiedicat de doi jucători fără experienţă, un cuplu venit de nicăieri!

Danezul Frederik Nielsen şi britanicul Jonathan Marray au făcut pentru prima oară echipă întru-un turneu de Mare Şlem şi au pătruns pe tabloul principal prin bunăvoinţa organizatorilor, care le-au acordat un wild-card!

Iar înaintea acestui turneu, cei doi au mai jucat împreună de două ori, în 2006 şi în 2008! Asta în timp ce Horia şi Robert au fost favoriţii numărul 5 ai întrecerii şi arătaseră o formă sportivă ideală, pierzând un singur set până în finală. În ultimul act, lupta a fost echilibrată: 4-6, 6-4, 7-6 (5), 6-7 (5), 6-3.

"A fost momentul lor"

George Cosac, fost jucător de tenis în echipa de Cupa Davis a României şi specialist în proba de dublu, ştie cum s-a sădit nesiguranţa în jocul duetului Tecău-Lindstedt.

"Înfrângerea suferită de Tecău şi a partenerului său poate fi pusă, în proporţie de 90 la sută, pe seama factorului psihic. Veneau după două finale pierdute, da, pe de altă parte, aveau statut de favor