Rata fertilității de pe continent a scăzut la cote îngrijorătoare. Iar declinul continuă.

Criza care macină Europa este chiar mai rea decât pare. De parcă tulburările din piețele financiare nu erau de-ajuns, acum asistăm la un fenomen cel puțin la fel de îngrijorător: numărul de nașteri de pe continent s-a prăbușit brusc, după zece ani de creștere (nesemnificativă, dar totuși creștere).

În 11 din cele 15 țări care au publicat anul acesta statistici pe această temă, rata fertilității s-a diminuat (rata fertilității reprezintă numărul mediu de copii născuţi de către o femeie în cursul vieții). Iar cele mai mari scăderi au fost raportate de statele lovite în plin de criza zonei euro. Astfel, în Spania, acest indice s-a redus de la 1,46, în 2008, la 1,38, în 2011. În Letonia - de la 1,44 la sub 1,20. Un regres serios este vizibil și în țările nordice, care nu au fost afectate în aceeași măsură de creșterea galopantă a șomajului sau de tăierea cheltuielilor publice. Între 2010 și 2011, rata de fertilitate din Norvegia a scăzut de la 1,95 la 1,88, iar cea din Danemarca, de la 1,88 la 1,76. Trăgând linie, indiferent dacă unele state raportează cifre bune, cum este cazul Marii Britanii, sau mult mai sumbre (relevant aici este cazul Ungariei), tendința este aceeași: creșterea numărului de nașteri la zece ani a frânat începând cu 2008, anul instalării crizei, iar din 2011 a început s-o ia în jos.

Pe piețele financiare, trei ani contează câteodată cât un secol; în demografie, trei ani trec cât ai clipi. Între un eveniment și impactul său asupra numărului de nașteri trebuie să treacă cel puțin nouă luni. Apoi, în general, statisticile de acest tip sunt raportate cu o întârziere de cel puțin un an. Or, este absolut remarcabil să observi asemenea schimbări la atât de scurt timp de la debutul recesiunii. Chiar dacă există o conexiune între mersul economiei și formare