Dumnezeu nu stă în detalii, spun o serie de filozofi şi gânditori ai planetei. Iar când detaliile ajung să domine întregul, cei care promovează acest stil de abordare ajung în situaţia liderilor germani de azi care rup din context pentru a face politică externă. Mai grav, dau dovada incapacităţii de conectare la realitate, aplicând formule democratice tradiţionale într-un spaţiu care se află în permanentă şi originală transformare democratică. De mai multe zile, Germania, începând cu Angela Merkel, lideri din Bundestag şi Parlamentul European, pare extrem de preocupată de România. Ajungi să crezi că Bucureştiul a devenit peste noapte un oraş dintr-un land aflat în grija cancelariei de la Bonn. Fireşte, senzaţia asta este generată cu intenţie de media românească favorabilă preşedintelui Traian Băsescu, cel care face eforturi disperate pentru a demonstra că România se află în plină lovitură de stat. De ce a devenit brusc Germania atât de interesată de România? Cum se face că în plină criză identitară politică internă şi europeană cancelarul Merkel este preocupată de România? Este înduioşător acest spectacol al statului de drept clamat de liderii germani în condiţiile în care Europa de drept, pe fondul deciziilor germane, se află în echilibru fragil. Lupta politică internă din România este transformată în subiect de dezbatere electorală, în condiţiile în care Germania se află în plină campanie pentru viitorul parlament, guvern şi cancelar. Dacă Italia şi Franţa au făcut din problema ţiganilor motive de batjocură la adresa României, Germania face praf România pe tema statului de drept, considerat inacceptabil în forma actuală. Nu este suprinzător că Germania vede abia acum o parte din realitatea de la Bucureşti, cum nu este suprinzător că Angela Merkel se află la final de drum. Aflaţi în criză de soluţii interne şi europene, conservatorii şi liberalii germani, în frunte