Niciodată nu l-am văzut pe Gâdea gâlgâind de atâta satisfacţie. Din preaplinul străfundurilor sale, mulţumirea ţâşneşte ca din cişmea. Anunţă cele cinci hotărâri ale Curţii Constituţionale.
Cinci jeturi de satisfacţie umplu studioul de specificul local al Antenei 3. Până şi invitaţii sunt uzi. Confuzi. Complexaţi că, în ciuda imboldului din statul de plată, nu pot concura cu debitul de însufleţire eliminat de moderator.
Curtea a validat toate mutările USL, ai crede, dacă ai fi naiv. Lovitura de stat a fost învelită de marmotă într-un staniol de legalitate.
"Se spulberă mitul că, în ultimele săptămâni, acţiunile guvernamentale şi acţiunile Parlamentului României au avut rolul de a da o lovitură de stat în România", avea să declare, o cirtă mai târziu, Victor Ponta.
Aşa, carevasăzică, întreaga maşinaţie nici n-a existat! Întregul păienjeniş ţesut cu premeditare rece, după planul divulgat de gureşul Voiculescu acum două luni, a fost doar un mit, un eres produs de minţile noastre înfierbântate de caniculă.
Iar Frau Merkel - aici i-a durut rău - să facă gut şi să stea shön în banca ei, cu toată Europa, şi să nu se mai amestece în treburili noastre interne. Că, uite, Curtea s-a pronunţat.
Dar, dacă dai din mâini să înlături perdeaua de fum, şi-ţi bagi nişte dopuri în urechi, să nu mai auzi zgomotul de fond, constaţi că, de fapt, Curtea nu s-a putut pronunţa pe nimic, cu excepţia faptului că este neconstituţional să i se interzică analizarea hotărârilor Parlamentului. Nu a fost lăsată să se pronunţe, să intervină în procesul de suspendare şi apoi de demitere a lui Băsescu.
1.O rafală scurtă de Ordonanţe de Urgenţă, care să traseze calea şi etapele de urmat.
2. Înlocuirea Avocatului Poporului cu un veteran pesedist, singurul care se putea plânge de Ordonanţele de Urgenţă.
3. Punerea Monitoru
