Nulitatea căsătoriei este diferită de divorț. Ambele instituții juridice pun capăt căsătoriei, însă între ele există deosebiri esențiale. Astfel, cauzele care determină nulitatea căsătoriei constau în nerespectarea unor cerințe impuse de lege, anterior sau concomitent încheierii ei, pe când cauzele care duc la divorț sunt posterioare încheierii căsătoriei, aceasta fiind valabil încheiată.

În cadrul noului Cod civil, nulitatea căsătoriei este reglementată de art.293-306 si este clasificată astfel: nulitatea absolută și nulitatea relativă.

Potrivit reglementării actuale, nulitatea absolută a căsătoriei intervine în următoarele cazuri: - Căsătoria încheiată în cazul lipsei vârstei matrimoniale - căsătoria încheiată înainte de împlinirea vârstei de 16 ani, atât pentru bărbat cât și pentru femeie, adică în perioada impubertății legale, este lovită de nulitate. - Căsătoria încheiată de o persoană care era deja căsătorită - acest caz de nulitate are ca scop apărarea principiului monogamiei. - Căsătoria încheiată între rude în gradul prohibit de lege - reprezintă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum și între rudele în linie colaterală până în gradul IV inclusiv, este oprită de lege, fiind sancționată cu nulitate absolută. - Căsătoria încheiată între persoane de același sex - în țara noastră nu sunt recunoscute căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în țară sau în străinătate. - Lipsa diferențierii sexuale. - Lipsa consimțământului exprimat personal și liber. - Căsătoria încheiată de către alienatul mintal sau debilul mintal - în acest caz căsătoria este oprită din motive biologice și sociale. - Lipsa solemnității celebrării căsătoriei. - Lipsa de publicitate - căsătoria clandestină - publicitatea presupune afișarea declarației de căsătorie, în extras, într-un loc special amenajat la sediul serviciului pub