Psihologul Daniela Gheorghe crede că metodele brutale de antrenament afectează iremediabil psihicul sportivilor români. Aceştia clachează la marile concursuri
Cum comentaţi "cazul pompiţa"?
Dacă se dovedeşte a fi adevărat, este mai degraba un abuz fizic decât unul sexual. Putem să sesizăm autorităţile să ia măsuri, în primul rând cei de la protecţia copilului, în al doilea rând clubul, Ministerul Educaţiei şi Inspectoratul Şcolar trebuie să se ocupe.
Cum ar putea fi împiedicată această practică?
Omul ăsta ar trebui să fie monitorizat, este obligat să facă nişte şedinte de consiliere. Dar, dat fiind faptul că legal poate fi încadrat la abuz, părerea mea e că ar trebui să fie suspendat, dar lucrul ăsta nu se va întampla. El se poate muta de la o şcoala la alta. Dacă va fi suspendat, cluburile private care vor să facă bani îl vor angaja. Dar părinţii ar trebui să facă sesizări. Dacă sistemul şi statul nu te ajută, să-şi ceară drepturile, că li se mutilează copilul. Românul este sensibil, până la "copilul meu".
Despre "cazul pompiţa" se pare că ştiau mai mulţi părinţi, care şi-au lăsat în continuare copiii acolo.
Dacă e aşa, atunci şi părinţii ar trebui să răspundă penal. Abuzul este în complicitate cu părinţii. La noi părinţii permit abuzul pentru că îşi doresc cu orice preţ ca să ajungă campioni copiii lor. Nu neaparat banii, ci faima asta "vai, copilul meu a ajuns nu ştiu unde". Şi nu îşi dau seama cât de periculos e asupra dezvoltării ulterioare a copilului. În toată cariera mea am întâlnit doar trei cazuri de părinţi care au avut puterea să zică. "Gata, dă-l dracului de sport, ai luat nu ştiu câte medalii, gata, stop, hai s-o lăsăm baltă. Ei proiectează asupra copilului neîmplinirile şi ambiţiile lor.
De ce se întâmplă aşa ceva în România?
Se întâmplă pentru că e foarte greu să pătrunzi ca psih