Începând cu anul 1993, la Parchetul General (aşa i se spunea Ministerului Public pe atunci) începuse să bată un vânt al schimbării mentalităţilor, deşi luptele intestine continuau să se ducă, la fel ca şi în alte instituţii ale statului.
Procuror general al României fusese numit de preşedintele Ion Iliescu, după câştigarea alegerilor din 1992, magistratul Vasile Manea Drăgulin.
De prin toamna anului 1993, procurorul general Vasile Manea Drăgulin a acceptat o reorganizare a parchetelor după model european, iar la Parchetul General a creat o Direcţie de Relaţii Internaţionale, menită să creeze punţi de colaborare cu procuraturile altor state. Mi-amintesc că, în conferinţele de presă, spunea mereu că vrea ca tinerii procurori să meargă la cursuri în străinătate, să culeagă din experienţa altor sisteme judiciare.
A numit la cârma acestei direcţii o tânără procuror, foarte ambiţioasă şi bună cunoscătoare de limbi străine – Angela Nicolae, păstrată şi susţinută în această structură şi de următorii procurori generali. Ea avea să fie un deschizător de drumuri către formarea profesională a magistraţilor, deve nind procu ror şef al Secţiei de Cooperare Internaţională, Integrare europeană, Informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului General.
Revenind la lupta cu structurile de tip mafiot care apăruseră şi se dezvoltau în România, Vasile Manea Drăgulin şi echipa sa au plecat în martie 1994 la Roma, pentru a pune bazele unei cooperări cu Direcţia Naţională Antimafia, condusă de Bruno Siclari. Evenimentul zilei era cu ochii pe Parchetul General şi a consemnat, în 15 martie 1994, tot ce s-a întâmplat la nivelul acestei instituţii.
De-a lungul anilor, mai mulţi procurori au mers în Italia, la cursuri de formare profesională, ca şi cel de la Universitatea din Catania, urmat de premierul Ponta în 2000 sau la sta
