“Analistul X, care a prezis …, este de parere ca...”, “reputatul economist Y, supranumit....., printre putinii care a avertizat ca…., vede un pret de…”. Va suna cunoscut promovarea predictiilor cu ...“pedigree”? Prognozele reusite din trecut par sa garanteze in ochiii media succesul celor din prezent. Dar daca nu e asa? De fapt, o previziune utilizeaza fotografia la minut a experientei si gradului de informare a autorului. Cum suma experientelor analistului nu e niciodata limitata ci urmeaza sa tot fie intregita intr-o viata iar nivelul de informare asupra unui fenomen e rareori maximal, cam oricine e supus erorii, indiferent de previziunile sale anterioare reusite. Asta pentru ca la situatii diferite, “armamentul” analistului (gradul de informare si corespondenta cu situatii similare traite de acesta) poate varia substantial.
Similar, desi au gresit in trecut, expertii pot gasi in viitor situatii cu o mai buna reflectare in experienta acumulata si pentru care au un nivel de informare superior, deci pot oferi prognoze cu o mai mare acuratete. Concluzia? Tot ce poti spune este ca exista o probabilitate mai mare de reusita pentru analistii deja confirmati in estimari, decat a celor care gresesc frecvent. Doar atat insa. A paria toti bani pe zicerile unor guru financiari se poate dovedi catastrofal cand ti-e lumea mai draga. Ce se poate face in acest caz?
Pai, solutiile banale dintotdeauna. Pastreaza mereu “combustibil” pentru strategii alternative. Nu te buluci cu gloata pentru a profita de “ponturi” sigure.Cu alte cuvinte, diversificare si crestere treptata a gradului de expunere pe anumite active, doar daca piata va confirma filozofia initiala de investitii.
Si daca tot vorbim despre prognoze, doua vorbe in final despre prognoza recenta pe curs a ING de saptamana trecuta (“Estimarea noastră pe termen mediu, de 4,55 lei pe euro, devi
