Minciunile cu cuvinte reprezintă pîinea cea de toate zilele pentru mulţi dintre politicienii şi formatorii de opinie români.

Dar şi cu numere se minte, iar minciunile acestea au şanse şi mai mari de a trece drept adevăruri. Iată cîteva exemple de cum se minte cu cifre:

1. Un sondaj (l-am luat la întîmplare) privind încrederea în politicieni e “tradus” de presă cam aşa: “Ungureanu şi Ponta conduc în topul încrederii, cu 23%, urmaţi de Antonescu, cu 22%”. Cum cotele de încredere sînt cu mult sub 50%, sînt chiar sub 50% din 50%, normal ar fi fost ca acest top să fie numit unul ar neîncrederii, nu unul al încrederii. Şi rezulatele ar fi trebuit să sune astfel: în Ungureanu şi în Ponta nu au încredere 77% dintre români, în Antonescu nu au încredere 78% dintre români, iar neîncrederea în toţi ceilalţi politicieni e şi mai mare.

2. Promovarea la bacalaureat este prezentată de presă ca fiind de 43%. Aceasta este însă proporţia elevilor care au luat examenul dintre cei care s-au prezentat la examen. În realitate, promovarea bacalaureatului de către cei care au absolvit liceul este de sub 33%, deoarece din peste 240.000 de absolvenţi au luat examenul doar 80.000.

3. Un sondaj privind votul la referendumul pentru demiterea lui Băsescu este prezentat de presă astfel: “64% dintre cei chestionaţi, decişi să meargă la urne, vor vota pentru demitere”. Apoi se spune că cei hotărîţi să meargă la vot reprezintă 80% dintre cei chestionaţi. Făcînd un calcul elementar, enunţul corect ar fi fost: 51,2% dintre cei chestionaţi au declarat că sînt decişi să meargă să voteze suspendarea lui Băsescu.

Aproape oriunde e vorba de numere, se minte pe seama lor. La fel ca şi în cazul cuvintelor…

Minciunile cu cuvinte reprezintă pîinea cea de toate zilele pentru mulţi dintre politicienii şi formatorii de opinie români.

Dar şi cu numere se minte, iar minciunile