Numărul abuzurilor comise este lung şi fatal pentru soarta viitoare a USL şi a cuplului instalat la putere.
Nu suspendarea în sine a preşedintelui Băsescu a revoltat şi „îngrijorat“ cancelariile şi presa occidentală - valul de comunicate, de luări de poziţie şi articole de presă continuă să se reverse –, ci modul în care a fost făcută. Nu mazilirea „dictatorului“ de la Cotroceni, previzibilă după venirea la putere a USL, a reuşit să remobilizeze societatea civilă şi parte din electoratul de dreapta, ci derapajele care au însoţit-o. În fond, atât Occidentul, cât şi opinia publică românească au mai văzut filmul suspendării în 2007. Şi atunci a fost evident că o majoritate parlamentară ad-hoc, faimoşii 322, s-a aflat la limita Constituţiei, neţinând cont de decizia CCR, mobilizată fiind de spectrul funcţionării corecte a DNA. Şi asta pe bună dreptate, aşa cum se vede acum când Adrian Năstase a înfundat puşcăria. Atunci însă suspendarea a respectat regulile, fie ele şi strâmbe, ale jocului democratic. Nou în acest film este că, pentru a-şi atinge scopul, puterea uselistă a pus de data aceasta mitraliera pe legi, articole din Constituţie, instituţii care le stăteau în drum, oameni. Numărul abuzurilor comise este lung şi fatal pentru soarta viitoare a USL şi a cuplului instalat la putere. A României, în ultimă instanţă.
Cum va arăta deci România dacă acţiunea de tip blitzkrieg, declanşată de Guvernul Ponta, va avea succes şi, în final, Traian Băsescu va fi demis în urma unui referendum asupra căruia planează acuze de legalitate şi suspiciuni de corectitudine? Ce fel de Românie vom avea cu Ponta premier şi Antonescu preşedinte, doi oameni a căror imagine şi credibilitate sunt făcute ţăndări? „Este inacceptabilă procedura de destituire a preşedintelui Băsescu. Aceasta violează principiile statului de drept“, a declarat can