După o serie de participări timide la Jocurile Olimpice, primul campion olimpic din istoria României a venit în 1952, la Helsinki. Acesta a fost Iosif Sârbu, iar disciplina în cadrul căreia a ridicat România pe prima treaptă a podiumului de la Olimpiadă a fost tirul sportiv.

Triumful de la Helsinki a dovedit că şi sportivii români pot viza succesul la cel mai înalt nivel. În 1956, la Melbourne, România avea să iasă din anonimatul participanţilor cu şanse mici la aurul olimpic şi se situa pe locul nouă în clasamentul pe medalii, devansând ţări cu tradiţie ca Japonia, Franţa sau Finlanda.

Tot tirul sportiv a fost cel care a dat tonul unei campanii olimpice de succes. După ce l-a dat pe primul campion olimpic român, tirul sportiv a mai adus României un aur la Jocurile Olimpice.

Născut în 1931, la Râmnicu Sărat, Ştefan Petrescu a primit titlul de Maestru al sportului la puşcă, însă a ales să participe în competiţiile naţionale şi internaţionale în proba de pistol viteză.

La Melbourne, Petrescu se prezintă în calitate de campion naţional al României la pistol viteză şi îşi demonstrează valoarea înregistrând cel mai bun scor în prima rundă, cu 294 de puncte. Favorit la câştigarea titlului, Petrescu îşi păstrează calmul şi adaugă 293 de puncte în runda a doua, egalând recordul mondial de la acel moment şi depăşind cu şapte puncte recordul olimpic.

În urma performanţei remarcabile din Australia, Petrescu primeşte titlul de Maestru emerit al sportului la pistol viteză la finalul anului 1956. El continuă să domine competiţiile la nivel naţional, câştigând fiecare titlu până în anul 1963 şi numeroase medalii în competiţiile internaţionale.

În 1958 el ajută România să câştige medalia de bronz la Campionatul Mondial de la Moscova şi este un important membru în echiăele de pistol viteză care au câştigat medalii de