Statul ar putea cheltui în următoarele şase luni aproximativ 35 de milioane de euro din plata indemnizaţiilor de şomaj pe care ar trebui să le încaseze cei 106.000 de liceeni (adică peste 56% dintr-un total de aproximativ 187.000) care nu au promovat examenul de bacalaureat în prima sesiune din acest an, potrivit unui calcul al ZF pe baza unei indemnizaţii medii de 250 lei acordată pe o perioadă de şase luni.

Angajatorii din economie spun însă că dezastrul de la Bac, înregistrat pentru al doilea an consectiv, va avea consecinţe mult mai grave, având în vedere că firmele nu vor mai avea o bază de candidaţi bine pregătiţi atunci când vor da drumul la recrutări.

"Pot spune că în ceea ce priveşte examenul de bacalaureat sunt de două ori trist - odată pentru că există un procent foarte scăzut al celor care au reuşit să absolve (iar asta spune mult despre întreg sistemul din România), iar a doua oară pentru că numărul celor care nu au promovat este foarte mare", a spus Constantin Stroe, vicepreşedinte al Automobile Dacia, companie care are aproape 13.700 de angajaţi pe piaţa locală.

De asemenea, el a precizat că bazinul forţei de muncă din care angajatorii vor fi nevoiţi să recruteze în viitor se va micşora simţitor.

"În curând, ei nu vor mai avea de unde să recruteze oameni care să fie cât de cât pregătiţi pentru poziţiile vacante", a explicat Stroe.

Şi Liviu Drăgan, general manager al TotalSoft, unul dintre cei mai mari producători de aplicaţii software de pe piaţa locală, spune că mediul economic şi angajatorii vor fi puternic afectaţi de rezultatul bacalaureatului, nu neapărat din perspectiva promovabilităţii scăzute, ci din prisma calităţii scăzute a pregătirii absolvenţilor.

"Nu cred că promovabilitatea scăzută este problema principală, ci mai degrabă ceea ce indică ea ar trebui să ne îngrijoreze. Rezultatele arată o foarte