Proiectul de lege privind reforma sistemului medical din România prevede o creştere a contribuţiilor plătite de angajatori către stat în cazul angajaţilor care au salariul minim pe economie.
În forma actuală, proiectul Legii sănătăţii loveşte crunt mediul de afaceri, susţin specialişti. Acest lucru este cauzat în primul rând de modificarea care vizează plata contribuţiilor de către angajatori. Potrivit actului normativ aflat în dezbatere publică, angajatorii ar putea fi obligaţi să plătească 5,2% din salariul mediu brut pe ţară, lunar, pentru fiecare angajat, chiar dacă el are venituri mult mai mici. În schimb, pentru cei care sunt remuneraţi cu sume mai mari decât acest prag, cota se calculează în funcţie de venit.
„Această măsura are un caracter regresiv foarte pronunţat. Prin ea ataci foarte multe IMM-uri care angajează oameni fără studii superioare, care sunt plătiţi mai puţin. Este posibil să existe repercusiuni mai mari decât beneficiile. Atunci când stabileşti o politică publică este bine ca efectele negative să nu le depăşească pe cele pozitive, iar aici mi-e teamă că ar putea fi cazul. Prin faptul că nu distribui povara fiscală echitabil, poate exista şi un dubiu de constituţionalitate", a declarat pentru „Adevărul" Radu Comsa, managing partner Mind Research&Rating.
Scop: recunoaşterea salariilor reale
Articolul 154 din proiectul Legii sănătăţii se referă la cotele procentuale de contribuţie şi modifică semnificativ vechea lege. Mai exact, aceste cote sunt de 5,2 pentru angajator, iar valoarea acestei contribuţii nu poate fi mai mică decât 5,2% aplicată la un salariu mediu brut pe ţară (2.117 lei), lunar, pentru fiecare angajat, nu în funcţie de remuneraţia salariatului. La un calcul simplu, un angajator care are un angajat cu salariu minim trebuie să plătească 36,4 lei pe lună, însă, în noile condiţii, ar trebui să pl
