Curtea Constituţională a dat, astăzi, publicităţii motivarea pe baza căreia a respins Legea votului uninominal iniţiat de USL.

Actul prevede, practic, ce trebuie să facă parlamentarii pentru ca legea votului uninominal să fie constituţională.

Judecătorii Curţii nu au respins sistemul uninominal pur în sine. Potrivit motivării, opţiunea pentru un anume tip de scrutin aparţine legiuitorului.

Judecătorii susţin, însă, că Parlamentul consacră o soluţie legislativă contrară voinţei poporului exprimată la referendumul naţional din data de 22 noiembrie 2009, când românii au optat în favoarea reducerii numărului de parlamentari la 300.

Reglementarea tipului de scrutin poate determina o creştere a numărului de parlamentari, care nu respectă voinţa poporului exprimată la referendum.

Or, referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale, prevăzută de Constituţie.

Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.

Drepturile minorităţilor

Legea criticată încalcă principiul securităţii juridice, întrucât modifică legislaţia

electorală în anul în care au loc alegeri.

Curtea invocă recomandările Comisiei de la Veneţia care se opune modificării legislaţiei electorale cu mai puţin de un an înainte de alegeri.

Totuşi, pot fi acceptate excepţii de la regula de un an, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute.

Curtea a declarat neconstituţional şi articolul prin care minorităţile primesc automat un mandate de parlamentar în judeţele în car