Curtea Constituţională a României (CCR) arată, în motivarea deciziei privind conflictul reclamat de Traian Băsescu, că doar Parlamentul poate hotărî suspendarea preşedintelui, având dată această putere, iar odată declanşată procedura parlamentară de suspendare din funcţie a preşedintelui, potrivit Constituţiei, aceasta nu poate fi oprită.
CCR a dat publicităţii miercuri, pe site-ul instituţiei, motivarea deciziei din 9 iulie prin care a respins ca inadmisibilă cererea lui Traian Băsescu de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre el şi Parlament ca urmare a suspendării sale din funcţie.
‘Chiar dacă s-ar considera că numai Curtea Constituţională, în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei, prevăzut de normele constituţionale ale art.142 alin.(1), poate califica faptele imputate preşedintelui ca fiind sau nu fapte grave de încălcare a Constituţiei, Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda sau nu din funcţie pe preşedinte, indiferent de avizul pozitiv sau negativ al Curţii, aviz care are un caracter strict consultativ. În cadrul procedurii de suspendare a preşedintelui reglementată de art. 95 din Constituţie, rolul Curţii Constituţionale încetează odată cu emiterea avizului consultativ. Efectele suspendării constau în întreruperea mandatului prezidenţial până la validarea rezultatului referendumului de către Curtea Constituţională‘, susţin judecătorii constituţionali.
Curtea arată că, în jurisprudenţa sa, concretizată prin decizia din 28 ianuarie 2005, a statuat că un conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţi publice presupune ‘acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinare
