În condiţiile în care persoanele fizice nu se mai împrumută în bănci, instituţiile de credit se concentrează pe firmele din sectorul IMM-urilor. Aflaţi din GdS ce tipuri de activităţi economice finanţează băncile şi ce trebuie să facă firmele pentru a avea acces la produsele bancare. În plus, banca nu poate creşte dobânda fără ca firma să îşi dea acceptul.
Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) reprezintă „motorul“ economiei româneşti, în contextul în care acestea angajează 65% din forţa de muncă locală, iar valoarea adăugată adusă în economie este de 50%, consideră specialiştii de la BCR, care au susţinut ieri la Craiova o conferinţă de presă. Într-o perioadă în care retailul nu mai prezintă importanţă pentru bănci, din cauza lipsei de interes a populaţiei pentru noi credite, instituţiile de credit îşi canalizează atenţia către sectorul firmelor, al IMM-urilor, dar numai către cele cu afaceri viabile. Ca de obicei, micile companii care intră în dificultate şi au nevoie ca de aer de finanţări noi sau de continuarea finanţărilor existente (linii de credit, credite de investiţii) sunt şi mai sufocate de către bănci, care îşi direcţionează resursele către IMM-uri ale căror afaceri aduc plusvaloare, adică înspre acelea viabile. Printre sectoarele cu potenţial economic şi care prezintă interes din partea băncilor în judeţul Dolj se află agricultura, energiile regenerabile, IT, producţia de subansamble auto, afirmă oficialii BCR. Practic, banca vrea să spună că îşi fidelizează clienţii din sectorul IMM-urilor, oferindu-le diverse servicii de consultanţă, acei „manageri dedicaţi“ pe câte o problemă anume, cum le place bancherilor să spună. Cât despre ceea ce au învăţat managerii IMM-urilor din criză, bancherii spun că şefii firmelor româneşti de talie mică (IMM) au învăţat să fie mai prudenţi şi să fie atenţi la lichidităţi mai mult decât la profituri uriaşe în t
