Luna mai a adus veşti amestecate dinspre economie. Semnale favorabile au venit de la comerţul cu amănuntul, construcţii, inflaţie şi chiar exporturi, în timp ce deprecierea leului şi creşterea dobânzilor la creditele pentru companii au afectat încrederea, dar şi bugetele românilor. Economia a reintrat în recesiune în primul trimestru, dar analiştii se aşteaptă ca în T2 să se înregistreze revenirea PIB în teritoriul pozitiv şi chiar să fie atinsă cea mai mare creştere economică trimestrială din acest an. Totuşi, criza politică internă, suprapusă peste evoluţia nefavorabilă din marile economii europene, îşi va pune amprenta asupra economiei locale, astfel că plusul la PIB pe întregul an va fi de numai 0,5%.

Dinamica pozitivă a comerţului în primele două luni din T2, dar şi contribuţia favorabilă a agriculturii şi construcţiilor, şi posibil a industriei, ar urma să conducă la cea mai mare creştere economică din acest an, după cum indică unii analişti, după ce în primul trimestru economia a reintrat în recesiune.

"Având în vedere că este perioadă preelectorală, am luat în considerare acutizarea situaţiei politice în proximitatea alegerilor. Astfel, estimăm că PIB-ul va înregistra cel mai înalt ritm de creştere în T2 (+1,5% an/an), urmând ca în cea de-a doua jumătate a anului să-şi încetinească avansul la 0,5-0,7% an/an, ca urmare a deteriorării sentimentului de consum, precum şi a incertitudinii ridicate care amână planurile de investiţii ale companiilor, mai ales în ceea ce priveşte politica fiscală. Criza politică va avea cu siguranţă repercusiuni asupra economiei, deoarece momentan autorităţile par concentrate pe preluarea puterii şi stimularea economiei nu mai reprezintă un obiectiv prioritar", consideră Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Cel mai important indicator al consumului populaţiei - comerţul cu amănuntul - a înregistra