Dacă acum zace în paragină, Cazinoul constănţean nu a fost mereu lăsat de izbelişte. În anii de glorie, sute de cereri veneau la Primăria Constanţa pentru emblema oraşului.
Baluri, ceaiuri dansante, piese de teatru ori de operă, congrese ale oamenilor de ştiinţă, toate se doreau a fi organizate în frumosul şi somptuosul Cazino. Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale deţine un număr impresionant de documente care atestă interesul pentru clădirea devenită acum un simbol al delăsării.
Pe 14 ianuarie 1936, Primăria a primit o cerere de a pune la dispoziţie a Cazinoului pentru turneul Teatrului „Regina Maria" din Bucureşti, care dorea să prezinte publicului constănţean piesa „O aventură în zepellin". De asemenea, Cazinoul a fost dorit pentru serbarea de 101 zile a Şcolii de Marină. De altfel, cererea pentru „cazinoul municipal" era semnată de însuşi comandantul Şcoalei Of. de Marină Comandor Al. Constantinescu. În martie 1936, Societatea de Chimie din România şi-a exprima dorinţa de a organiza, la Cazino, un congres naţional, în perioada 21 - 24 mai. „Apelăm la bunăvoinţa Primăriei municipiului Constanţa să ofere participanţilor un banchet într-una din cele 3 zile ale congresului şi o contribuţie pentru fondul Comitetului local de organizare, care nu dispune decât de micile contribuţiuni ale membrilor săi", se specifica în document.
„O frumoasă aventură"
Un mare ceai dansant a fost organizat la Cazino de comunitatea romano-catolică pentru construcţia Bisericii Catolice din Constanţa. Cererea către municipalitate specifica: „Majestatea Sa Regina Maria a României, precum şi legaţiunile Franţei, Belgiei, Austriei, Ungariei, Italiei, Ceho-Slovaciei, Poloniei, Spaniei, Elveţiei şi Vaticanului au binevoit a patrona această nobilă serbare". Firesc, de cele mai multe ori, Cazinoul era cerut în mod gratuit sau doar cu plata curentului. În mai 1936,
