Acţiunile USL riscă să compromită eforturi le făcute în ultimii ani pentru ca România să treacă în faţa cancelariilor occidentale drept un partener credibil care îşi poate reforma justiţia.

Primul avertisment serios că ultimele acţiuni ale Guvernului de la Bucureşti ne-ar putea lăsa afară din Schengen au venit de la cel mai înalt nivel: comisarul pentru justiţie, Viviane Reding. La nivel decizional, în Consiliul European, nu mai este deloc sigur că România va mai putea conta pe sprijinul Germaniei care, alături de Franţa, a fost parte a aşa numitului compromis al aderării în două etape.

Replica premierului Victor Ponta la criticile cancelarului german Angela Merkel, potrivit căreia niciun creştin democrat din UE „nu-şi va mai permite" să jignească poporul român după referendum, aruncă în aer susţinerea cheie a Berlinului pe dosare importante ale României în UE de la aderarea la Schengen până la viitorul buget al UE, unde Bucureştiul are interesul de a primi sume cât mai mari din fondurile structurale.

Monitorizarea pe justiţie, extinsă?

„Fără o revenire rapidă asupra măsurilor luate de premierul Victor Ponta în ultimele zile - inclusiv revocarea unei ordonanţe de urgenţă care reduce atribuţiile Curţii Constituţionale şi reinstaurarea în funcţie a Avocatului Poporului - şansele României de a adera la Schengen ar putea fi prejudiciate", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, pentru „Financial Times".

Responsabil pentru portofoliul justiţiei, Reding a mai transmis un avertisment: monitorizarea pe justiţie (n.r. decizie care ar putea fi anunţată în câteva zile) ar putea fi extinsă dacă România nu va reveni asupra acţiunilor sale.Multe din progresele din ultimii ani ar putea fi puse sub semnul întrebării la fel cum „ar putea să treacă ani" până când România să mai poată îndeplini obiective precum Scheng