Moscova s-a oferit să dea Ciprului, stat al cărui sistem bancar este puternic expus la cel al Greciei, un ajutor de cinci miliarde de euro cu "condiţii lejere" în speranţa că astfel va salva de la faliment paradisul fiscal preferat şi va proteja investitorii ruşi, scrie La Tribune, care sugerează că Rusia ar putea fi interesată şi de dezvoltarea bogatelor zăcăminte de gaze naturale ale insulei.
Ciprul, care de la 1 iulie a preluat prin rotaţie preşedinţia UE, resimte nevoia presantă de finanţare pentru a-şi recapitaliza sistemul bancar şi a alimenta bugetul, prinse în vârtejul crizei din Grecia. De aceea, pe lângă ajutorul cerut Rusiei, preşedintele cipriot Demetris Christofias a cerut troicăi UE-BCE-FMI un împrumut de trei miliarde de euro şi a căutat sprijin şi în China. Recunoscut pentru legăturile vechi pe care le are cu Moscova, unde a studiat cinci ani şi şi-a întâlnit soţia, comunistul Christofias nu şi-a ascuns preferinţa pentru ajutorul rus, "mai puţin restrictiv decât cel al UE în privinţa condiţiilor".
"Ruşii, pentru că sunt prieteni buni, au grijă de Cipru", a spus preşedintele, supranumit "oaia roşie" a Europei. Spre deosebire de europeni, Moscova nu cere ţării să reducă salariile funcţionarilor publici, cel mai mare consumator de venituri bugetare. Kremlinul are alte interese în Cipru decât reformele economice, considerând insula încă de la începutul anilor '90 "un teren de afaceri extrateritorial". Un număr foarte mare de holdinguri care controlează părţi importante din economia rusă îşi au bazele în Cipru, atrase de fiscalitatea scăzută. Unii economişti văd insula ca pe o bază pe care se sprijină economia subterană rusă şi ca un portavion care nu poate fi scufundat. De un deceniu, Ciprul se plasează printre primii trei mari investitori străini ai Rusiei. Aceste investiţii "ruso-ruse" nu s-ar putea face fără complicitatea Kremlinului,
