Eforturile Prietenilor Siriei se concentreaza pe convingerea Rusiei si Chinei sa li se alature. Deocamdata, aceste eforturi n-au dus nicaieri. Dna Clinton s-a enervat si a aruncat cuvinte grele catre rusi si chinezi, numai ca acestia sunt obisnuiti cu asa ceva si i-au raspuns pe masura. Vinerea trecuta, la Paris, s-a desfasurat Conferinta Prietenilor Siriei. Nimeni nu organizeaza o Conferinta dedicata unei tari fara probleme, ci numai uneia aflata in dificultate. Iar Siria se afla in mare dificultate. As indrazni sa afirm ca chestiunea siriana este mai grava si mai greu de rezolvat decat cea libiana din vremea rascoalei anti-Gaddafi. Conferinta de la Paris - as zice - confirma vechea zicala romaneasca: „Prietenul la nevoie se cunoaste". Numai ca lucrurile sunt mult mai complicate. Cei adunati acolo isi zic „Prietenii Siriei". Dar care Sirie? De fapt, acum, sunt doua Sirii: cea a lui Hafez al-Assad si cealalta, a adversarilor lui. In Libia, majoritatea era impotriva lui Gaddafi, care se baza mai mult pe mercenari si pe fidelii apropiati de tron pe care ii miluise cu fel de fel de avantaje. In Siria, insa, Assad are inca foarte multi adepti, nu numai in armata, ci si in randul populatiei civile. Recent, au avut loc alegeri parlamentare, iar noul parlament (250) si-a inceput deja activitatea. Desigur, putem banui ca alegerile s-au desfasurat dupa tipicul tarilor cu partid unic si cu presedinte fiu al poporului, dar macar aparentele sunt salvate. De aceea, conflictul din Siria - care, de fapt, este un adevarat razboi civil - tinde sa se prelungeasca inca multa vreme in lipsa unei interventii externe, de un fel sau altul. „Prietenii Siriei" de la Paris sunt numerosi: vreo 107 tari si organizatii din Europa, America si Liga Araba. Ei sunt prieteni ai Siriei anti-Assad si considera ca acolo singura solutie este plecarea acestuia de la putere. Vedeta reuniunii a fost Abdel B