Premierul Victor Ponta, criticat până şi de colegii socialişti, s-a lovit ieri de îngrijorările „profunde“ ale Comisiei Europene şi ale preşedintelui Consiliului European. A plecat acasă cu o listă la care Guvernul trebuie să răspundă convingător.
Criticile din Parlamentul European, începând de la popularii europeni şi până la liberalii care l-au mai consolat seara la cină pe premierul român, lasă mai puţine consecinţe. Comisia Europeană este cea care poate lua însă măsuri: extinderea monitorizării pe Justiţie, proceduri de infringement şi chiar mai rău, suspendarea fondurilor europene. Acestea au fost principalele variante de sancţiuni ori consecinţe ale acţiunilor Guvernului de la Bucureşti. Comisia a evitat să se pronunţe asupra lor, însă ar face orice să evite „a doua Ungarie".
Premierul a mai precizat că a venit la Bruxelles ca să demonteze „paralelele şi comparaţiile" cu acţiunile de la Budapesta. „Suntem într-o criză politică din cauza eşecului coabitării cu preşedintele Traian Băsescu care, după opt ani de mandat, a pierdut suportul populaţiei, ulterior al Parlamentului şi acum al guvernului condus de mine", a spus Ponta, care a adăugat că a încercat şi a făcut „tot posibilul" să coabiteze cu Băsescu.
Şase îngrijorări-cheie ale Bruxelles-ului
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la recentele evenimente politice din România în privinţa statului de drept, a independenţei justiţiei şi a rolului Curţii Constituţionale, motiv pentru care i-a dat premierului o listă la care Executivul de la Bruxelles aşteaptă răspunsuri urgente.
Preşedintele Barroso a enumerat ce asigurări are nevoie Comisia Europeană de la Bucureşti. Guvernul român trebuie: să respecte independenţa deplină a sistemului judiciar, să restabilească toate competenţele Curţii Constituţionale şi să se asigure că