Pentru a fi valabil, orice referendum, inclusiv cel pentru demiterea preşedintelui, are nevoie de un cvorum de jumătate plus unu din numărul alegătorilor.

Curtea Constituţională a dat, ieri, publicităţii motivarea deciziei prin care a declarat constituţională Legea referendumului, cu condiţia unui cvorum de jumătate plus unu din numărul alegătorilor.

Motivarea va ajunge la Parlament, care ar urma să pună în acord legislaţia cu decizia Curţii Constituţionale. Majoritatea USL are pârghiile necesare pentru a trage de timp, dar premierul Ponta a promis la Bruxelles că va aplica decizia CCR. Controversa politică şi juridică a fost determinată de existenţa a doua acte normative pe aceeaşi temă. Majoritatea USL a votat o lege potrivit căreia preşedintele poate fi demis cu votul majorităţii, dar nu a anulat condiţia participării a jumătate plus unu din alegători. Asupra acestei legi s-a pronunţat CCR.

Între timp, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă care elimina cvorumul de participare. Chiar dacă judecătorii Curţii au analizat legea şi nu ordonanţa (pentru că nu au fost sesizaţi în privinţa acesteia n.r.), argumentele prezentate în motivare conduc spre concluzia că un referendum care nu respectă cvorumul nu va fi validat.

Argumentele CCR

Curtea a observat, în acest context, că demiterea prin referendum a preşedintelui României nu are semnificaţia unei competiţii electorale, ci reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave prin care acesta încalcă prevederile Constituţiei.

Judecătorii invocă articolul din Constituţie potrivit căruia, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, este declarat ales candidatul care a întrunit în primul tur de scrutin majoritatea voturilor alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Această majoritate absolută operează şi în cazul stabilirii rezultatelor referendumului pentru demit