Deşi românii au obiceiuri tot mai sănătoase şi consumul de produse ecologice creşte de la an la an cu 20%-30%, ele nu reprezintă nici 1% din vânzările cumulate din retailul românesc.

«Ecologic se traduce prin mii de oportunităţi. România este o putere agricolă în adormire (...) Ar putea să invadeze Europa cu alimente organice», spunea Ion Toncea, președintele Federației Naționale de Agricultură Ecologică (FNAE), într-o discuţie din 2010. Privind retrospectiv, el admite că agricultura bio a mai câstigat teren - și la propriu, și la figurat -, dar „mai e mult până departe“. Concret, cultivăm organic 300.000 ha, „iar pentru a acoperi cererea internă și externă ar trebui să mărim de aproape şase ori suprafața“, subliniază președintele FNAE. Ca volum, producția bio în România depăşeşte, per total, 250.000 de tone, în condițiile în care la începutul deceniului era de doar 13.500 de tone. Dar, deși suprafața cultivată organic în România crește de la an la an (este acum de peste zece ori mai mare decât în urmă cu șapte ani, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), ea marchează volume foarte mici comparativ cu ale unor piețe ca Ungaria sau Polonia, de exemplu. Ca să nu mai vorbim de Germania, care cultivă organic aproape un milion de hectare anual, de trei ori mai mult decât noi. Ion Toncea pune dezvoltarea greoaie pe seama lipsei de ajutor financiar din partea statului pentru fermieri. Deşi s-a triplat numărul de ferme şi culturi ecologice, suma totală pentru subvenţii alocată pentru 2012 abia a crescut cu un milion de euro, până la 4,5 milioane de euro. Altfel spus, dacă anul trecut un producător bio primea chiar şi 3.000-4.000 de euro, acum, pentru că sunt mult mai mulţi, ajutorul a scăzut.

Costă mai mult, dar sunt sănătoase

Cu producția lucrurile nu stau, așadar, strălucit și nici cu consumul nu ne putem lăuda: cumpărăm produse eco