În lupta dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta nu există bine şi rău. Corupţia este elementul definitoriu al clasei politice româneşti care controlează ţara.

Când România adera la UE în 2007, scepticii se temeau că ţara nu e pregătită pentru integrarea europeană. România era prea nedemocratică în practica guvernamentală, justiţia era prea dependentă de politic, iar corupţia era un flagel generalizat. La cinci ani şi jumătate de la acel moment, se pare că temerile din 2007 se adeveresc mai brutal decât îşi imagina lumea atunci.

Elita postcomunistă din România nu a avut, cu puţine excepţii, niciodată prea mult respect pentru regulile democratice ale jocului politic. Dar Guvernul Ponta pare că le încalcă prea evident. Miza războiului de la Bucureşti nu este suspendarea unui preşedinte jucător căruia i se pot reproşa multe, dar încălcări ale Constituţiei nu, aşa cum a constatat, între timp, chiar Curtea Constituţională. Nu este vorba despre apărarea statului de drept, ci despre apărarea intereselor unor grupări mafiote, protejarea unor afaceri derulate prin abuz de putere şi a unor privatizări ilegale.

În coaliţia USL se găsesc numeroase elemente din acestea, deşi trebuie spus că ele se întind peste întregul spectru politic românesc. Sunt foşti ofiţeri de Securitate, oligarhi cu greutate de miliarde şi afacerişti din perioada comunistă. Şi în continuare opinia publică internaţională subestimează puterea pe care o au aceste reţele postcomuniste. Atunci când vine vorba de interese, energiile criminale sunt la cote maxime, iar blocajul statului de drept pare insurmontabil.

Justiţia va tranşa războiul şefilor (Le Figaro)

Premierul român Victor Ponta a promis că va respecta litera legii şi deciziile Curţii Constituţionale după întrevederile pe care le-a avut la Bruxelles. Care sunt mijloacele de presiune pe ca