În domeniul celor care aderă la sistemele spirituale ce includ practicarea magiei negre se manifestă un ciudat sincretism.

Cu regularitate, în jurnalele televiziunilor apar ştiri cu diverse vrăjitoare ori vrăjitori. De la acuzaţii penale aduse unor procurori care percepeau taxe de protecţie de la vrăjitoare şi până la diferite vedete care se declară înşelate de vrăjitoare, aceste ştiri arată că numărul celor care cred în diferite ritualuri de magie albă sau neagră este cu mult mai mare decât ar părea la prima vedere. Din punct de vedere statistic, acest lucru pare curios, în condiţiile în care lumea contemporană pare să fi fost cucerită de raţiune şi de tehnologie.

Însă, din punct de vedere sociologic, experţii care au studiat mentalitatea colectivă, spun că există structuri sufleteşti care au rezistat asaltului modernităţii, iar fascinaţia pentru ocultism, diferite ritualuri magice ori pentru culte necreştine rămâne la cote înalte. Aşa se explică şi succesul de care se bucură, de exemplu, seria "Mistica", ce apare la Editura Nemira, sub coordonarea lui Risvan Vlad Rusu. Una dintre cele mai căutate cărţi din această serie este "Magia Neagră", cu un autor misterios, care se semnează Abraxas. Este vorba de un autor nord-american, care scrie că „magia neagră exercită o mare atracţie asupra multor muritori. Iar dacă ea pare a-i înspăimânta pe mulţi, asta se datorează faimoasei vânători de vrăjitoare care a durat sute de ani şi a afectat într-un mod cu totul aparte oraşul Salem din Statele Unite, în anul 1692", scrie autorul.

Conflict cu Biserica

Tot el atribuie imaginea negativă a vrăjitorilor ierarhilor creştini. "Dacă ne vom îndrepta atenţia asupra a ceea ce spun oamenii despre magia neagră, ne vom da repede seama că nu sunt decât ecoul vechilor texte desuete scrise în secolele al XIII-lea şi al XVI-lea de papii şi prelaţii care urmăreau doar î