Vineri 13, ultima zi a unei săptămâni negre în istoria Spaniei. Săptămână care a început cu semnarea unui acord politic în cadrul Eurogrupului pentru salvarea sitemului bancar și care se încheie cu o ședință de guvern care pecetluiește prin decrete legi un set de dureroase și radicale măsuri de austeritate. O săptămână care a început, în opinia unora, cu pierderea suveranității economice a Spaniei și se termină cu sfărșitul statului bunăstării.
Executivul de la Madrid a dat vineri consitență legistativă pachetului de reforme anunțat miercuri în plenul parlamentului, pentru a reduce cu 65 milirde de euro deficitului bugetar până la sfârșitul anului 2014.
Creșterea TVA-ului cu 3 procente (începând cu 1 septembrie), micșorarea salariilor bugetarilor, inclusiv a miniștrilor, reducerea ajutoarelor financiare pentru îngrijirea persoanelor aflate în situația de dependență sociomedicală, scăderea ajutorului de somaj, creștrerea impozitelor a taxelor și a accizelor, reducerea aparatului administrativ prin desființarea micilor primării și a unei treimi din consilerii locali, sunt măsuri cu care guvernul încearcă să impuna mai multă disciplină bugetară, pentru că, așa cum declara Rajoy, ”nu mai putem să cheltuim ceea ce nu avem, trebuie să punem capăt unui deceniu în care am trăit peste posibilitățile noastre”.
Măsuri care în ciuda așteptărilor nu fac deocamdată decât să crească tensiunea socială si să sporească presiunea atacurilor speculative pe piața de capital. Bursa continuă să prezinte în continuare numere roșii, prima de risc se află la cote inacceptabile, iar sindicatele anunță miscări de protest și o grevă generală.
Protestele spontane de miercuri și joi au făcut loc astăzi manifestațiilor organizate de marile centrale sindicale. Bugetarii sunt primii vizați de măsurile de austeritate luate miercuri. Printr-o simplă trăsătură de con
