Pe 13 iulie 1982 se stinge din viaţă, la Constanţa, Horia Agarici, pilot al Forţelor Aeriene Române, unul dintre aviatorii de excepţie care s-au remarcat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Agarici a rămas în istorie datorită faptului că, pe 23 iunie 1941, atunci când a primit comanda escadrilei 53, a luptat singur împotriva a şase bombardiere sovietice a căror ţintă a fost Cazinoul, una dintre clădirile emblematice ale Constanţei, proiectată de arhitectul Daniel Renard, singura în stil Art Nouveau, inaugurată în 1911.
Pentru ce a făcut pe 23 iunie 1941, pentru că a riscat pe câmpul aerian de unul singur, sfidând pericolul şi reuşind să doboare trei dintre cele şase bombardiere sovietice, dar salvând în felul acesta un simbol al Constanţei (n.r. - Cazinoul), dar şi vieţile a sute de oameni, Horia Agarici a fost distins cu medalia Virtutea Aeronautică Clasa a III-a, Coroana României cu Spade şi a fost decorat cu Crucea de Fier Clasa I.
Supranumit „salvatorul Constanţei", Horia Agarici a fost şi poet. Agarici s-a născut pe 6 aprilie 1911, la Lausanne. Şi-a petrecut copilăria în „târgul Ieşilor". A terminat liceul în Braşov şi, câţiva ani mai târziu, a absolvit Şcoala de Aviaţie Militară de la Cotroceni. Pe 13 iulie 1982 se stinge din viaţă, la Constanţa, Horia Agarici, pilot al Forţelor Aeriene Române, unul dintre aviatorii de excepţie care s-au remarcat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Agarici a rămas în istorie datorită faptului că, pe 23 iunie 1941, atunci când a primit comanda escadrilei 53, a luptat singur împotriva a şase bombardiere sovietice a căror ţintă a fost Cazinoul, una dintre clădirile emblematice ale Constanţei, proiectată de arhitectul Daniel Renard, singura în stil Art Nouveau, inaugurată în 1911.
Pentru ce a făcut pe 23 iunie 1941, pentru că a riscat pe câmpul aerian de unul singur, sfidând pericolul şi reuşind